Search
  • Transilvania IT Cluster

PNRR și cum sunt lăsate IMM-urile, clusterele și Centrele de Inovare Digitală din România să moară

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă, nu cuprinde acțiuni pentru sprijinirea digitalizarii IMM-urilor și a dezvoltării Centrelor de Inovare Digitală din România. Principalele finanțări au fost direcționate către sectorul public. Deși digitalizarea trebuie să fie o prioritate pentru România, pentru sectorul privat nu a fost propusă o reformă în acest sens prin PNRR. Digitalizarea și adoptarea soluțiilor de transformare digitală și inovare sunt printre principalele subiecte dezbătute în ultima perioadă în UE și România. Oportunitățile create prin utilizarea de tehnologii digitale noi s-au văzut mai ales în acest ultim an, când am fost nevoiți să ne adaptăm unor condiții diferite și să ne bazăm pe unelte digitale de diverse feluri pentru a ne continua activitatea socială, economică și administrativă.



Dorim să evităm situația în care, prin lipsa unei asumări politice a susținerii acestui mecanism de sprijin pentru transformarea digitală a economiei, România să piardă finanțarea alocată de Comisia Europeană in cadrul programului Europa Digitală (2021 - 2027).


Prima întrebare pe care o adresăm reprezentanților statului român este: De ce IMM-urile, DIH-urile și clusterele nu au fost incluse în programul de finanțare PNRR și nu sunt susținute prin nicio altă formă de finanțare? Doar sectorul public a fost afectat de această criză?


Reprezentanții statului român propun mediului privat să împrumute bani pentru redresare și reziliență de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Lipsa de politici publice care să accelereze digitalizarea în mediul privat este principalul motiv pentru care România ocupă astăzi unul din ultimele locuri în clasamentele europene pe aceasta temă. Este îngrijorător că România nu își stabilește nici de aceasta dată o prioritate în acest sens, ceea ce ne va conserva poziția codașă în aceste clasamente.


Centrele de Inovare Digitală și clusterele sunt organizații non-profit, cu un rol foarte important în digitalizarea țărilor membre UE, și vor fi sprijinite prin programul Digital Europe. Statul român nu a alocat resursa financiară potrivită pentru a acoperi nevoia de cofinanțare de 50% până în acest moment. Am vrea sa credem ca aceste structuri, care funcționează de mai mulți ani din resurse proprii, nu sunt neglijate, iar România nu pierde șansa de a accesa fonduri dedicate digitalizării pentru că nu s-au găsit banii necesari pentru cofinanțare, aproximativ 35 de milioane de euro pentru perioada 2021 - 2027.


Venim cu cea de-a doua întrebare: De ce este mediul privat direcționat către împrumuturi bancare, când PNRR are scopul final de a susține redresarea și reziliența tuturor celor afectați de criza pandemică?


România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, primind o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Conform documentului, PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului. Aceste tipuri de reforme și investiții subsidiare sunt propuse prin PNRR, deși sectorul public a mai avut alocate resurse de finanțare pentru aceste tipologii de investiții, fără ca acestea să poată fi în fapt implementate. Astfel, suntem rezervați cu privire la capacitatea statului român de a implementa un buget atât de mare, într-un timp atât de scurt. Pentru a ne asigura că acest lucru este posibil și bugetul propus este pus la lucru pentru România, credem ca este nevoie ca și mediul privat, direct sau prin organizații facilitatoare, să fie implicat în reformele propuse prin PNRR.


Cea de-a treia întrebare este: De ce majoritatea pârghiilor de ajutor sunt îndreptate doar către sectorul public?


România este recunoscută la nivel european pentru clusterele inovative și Centrele de Inovare Digitală, care susțin digitalizarea în țara noastră de câțiva ani buni deja. Sunt instituții crescute organic, fără sprijin politic, fără susținere financiară dedicată. Sute de specialiști au lucrat full time pentru aceste organizații, care aduc recunoaștere europeană. Mulți oameni politici menționează aceste organizații în discursurile lor. Avem organizații certificate și recunoscute la nivel european și de cele mai multe ori incluse la categoria „exemplu de bună practică”.


Cea de-a patra întrebare este: De ce pot alte state ale UE să finanțeze clusterele și Centrele de Inovare Digitală și România nu poate?


Mai multe clustere și Centre de Inovare Digitală, membre ale Asociației reprezentative a DIH-urilor românești (RODIH), s-au implicat activ în consultări pentru realizarea acestui plan și au transmis sugestii, fără ca documentul PNRR să cuprindă punctele transmise, deși acestea sunt considerate extrem de importante și relevante pentru activitatea Centrelor de Inovare Digitală și a IMM-urilor din România.

Acest demers este susținut de 19 organizații din toate zonele țării, care reprezintă peste 24.000 de IMM-uri cu peste 300.000 de angajați, din toate sectoarele economice.


Cea de-a 5-a întrebare este: Cum se vor descurca aceste IMM-uri, angajații lor, precum și angajații acestor structuri suport?


Centrele de Inovare Digitală sunt, conform Comisiei Europene, pilonul digitalizării pentru perioada 2021-2027 și au obiectivul de a sprijini atât companiile și industria cât și administrațiile publice pentru o bună înțelegere a digitalizării, o adopție accelerată a acesteia cât și pentru creșterea competitivității lor. Aceste acțiuni nu vor putea fi concretizate dacă Centrele de Inovare Digitală nu beneficiază de sprijin din partea Statului Român.


În cazul în care se consideră că acest lucru este tardiv, solicităm alocarea acestui buget prin intermediul POCIDIF și confirmarea de urgență a alocării financiare către Comisia Europeană, pentru a ne asigura că România va beneficia de fondurile alocate prin programul Europa Digitală/Digital Europe 2021-2027.


Încheiem cu o ultimă întrebare: Ce se va întâmpla cu sectorul privat din România?


Conform datelor în România sunt 76 de clustere dintre care 47 membri Clustero (Organismul reprezentativ al clusterelor din România), care acoperă toate sectoarele de activitate (producție, agricultură, energie, industrii creative, tehnologie ș.a.). De asemenea sunt 18 Centre de Inovare Digitală dintre care 12 admise de către Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru aplicarea la apelul destinat rețelei europene a Centrelor de Inovare Digitală (EDIH NETWORK).


Despre RODIH

RODIH este asociația reprezentativă a DIH-urilor românești, care acționează ca un catalizator pentru inovare, dar și platformă pentru agenda de politici comune în rândul DIH-urilor regionale din țară în relație cu organismele publice locale, regionale, naționale și europene.