România în Deceniul Digital: campioană la infrastructură, codașă la utilizarea tehnologiei

Transilvania IT Cluster
22 iun.
5 min de citit

România continuă să surprindă în clasamentele europene privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de internet din Uniunea Europeană, investim în tehnologii precum inteligența artificială și semiconductori și ne pregătim să găzduim o fabrică europeană de AI. Cu toate acestea, când vine vorba despre competențele digitale ale populației, utilizarea tehnologiei în companii sau serviciile publice digitale, rămânem mult sub media europeană.

Aceasta este concluzia principală a raportului State of the Digital Decade 2026, publicat de Comisia Europeană, care analizează progresul statelor membre către obiectivele digitale ale Uniunii Europene pentru anul 2030.

Marele paradox digital al României

Poate cea mai interesantă concluzie a raportului este că România nu suferă de lipsa infrastructurii, ci de utilizarea insuficientă a acesteia.

Țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acoperirea cu fibră optică până la locuință (FTTP), cu 96,3% acoperire, mult peste media europeană de 74,1%. În schimb, doar 44,3% dintre IMM-urile românești ating un nivel minim de intensitate digitală, comparativ cu 71,4% la nivel european.

Cu alte cuvinte, România are „autostrada digitală”, dar prea puțini circulă pe ea la viteza pe care aceasta o permite.

Companiile românești folosesc încă prea puțin tehnologiile digitale

Raportul arată că decalajele cele mai mari apar în zona digitalizării mediului de afaceri.

Doar 22,1% dintre companii utilizează servicii cloud, față de media europeană de 46,7%, iar utilizarea inteligenței artificiale ajunge la numai 5,2%, de aproape patru ori mai puțin decât media UE de 20%. În contextul în care Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 trei sferturi dintre companii să utilizeze AI, cloud și analiza datelor, România pornește de la un nivel foarte redus.

Există totuși și un semnal pozitiv: la analiza datelor, România se apropie de media europeană, semn că unele companii au început deja să utilizeze instrumente digitale pentru luarea deciziilor.

Statul s-a digitalizat, dar experiența utilizatorului rămâne problema

În ultimii ani au fost făcute investiții importante în infrastructura digitală a administrației publice, iar raportul recunoaște progresele realizate în zona identității digitale, a semnăturii electronice și a interacțiunilor online cu statul.

Cu toate acestea, România continuă să fie semnificativ sub media europeană în ceea ce privește serviciile publice digitale:

64,2 puncte din 100 pentru serviciile destinate cetățenilor, față de 84,6 la nivel european;
66,8 puncte pentru serviciile destinate companiilor, comparativ cu 88,6 în UE.

Mesajul Comisiei este clar: următoarea etapă nu mai înseamnă construirea infrastructurii, ci furnizarea unor servicii simple, integrate și ușor de utilizat.

Ultimii în UE la competențe digitale

Dacă există un indicator care explică multe dintre problemele de mai sus, acesta este nivelul competențelor digitale.

Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază, aproape la jumătatea mediei europene de 60,4%. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

Paradoxal, România produce un număr ridicat de absolvenți în domeniul IT, însă întâmpină dificultăți atât în retenția talentelor, cât și în valorificarea acestora în sectorul public și în economia locală.

Oportunitatea AI: de la outsourcing la inovare

Raportul remarcă ambiția României de a deveni un actor regional relevant în domeniul inteligenței artificiale. Participarea la proiecte europene în microelectronică, găzduirea unei AI Factory și candidatura pentru o viitoare AI Gigafactory sunt considerate oportunități importante pentru dezvoltarea unui ecosistem tehnologic competitiv.

Totuși, Comisia Europeană avertizează că aceste investiții nu vor genera impactul dorit dacă nu sunt însoțite de acces mai bun la finanțare, stimularea startup-urilor și creșterea adopției tehnologiei în economie. România nu are încă niciun unicorn digital și continuă să întâmpine dificultăți în atragerea capitalului de risc.

Ce trebuie să facă România până în 2030

Raportul identifică mai multe direcții prioritare de acțiune:

accelerarea digitalizării serviciilor publice și a interoperabilității sistemelor;
recuperarea decalajului în implementarea rețelelor 5G;
dezvoltarea competențelor digitale pentru elevi, profesori și adulți;
sprijinirea IMM-urilor în adoptarea tehnologiilor digitale;
stimularea utilizării AI, cloud și analiză de date;
dezvoltarea ecosistemului de startup-uri și atragerea investițiilor în tehnologii avansate.

Concluzie

Raportul Comisiei Europene transmite un mesaj simplu: România nu mai are problema infrastructurii digitale. Provocarea următorului deceniu este transformarea acestei infrastructuri în valoare economică, servicii publice mai bune și competențe pentru populație.

În prezent, România este una dintre cele mai bine conectate țări din Europa. Întrebarea este dacă va reuși să transforme acest avantaj într-un motor real de competitivitate și inovare. Pentru că, în economia digitală, nu contează doar cât de bună este rețeaua, ci mai ales ce faci cu ea.

România pe scurt: ce spune raportul

Puncte forte

✅ Lider european la infrastructura de fibră opticăRomânia ocupă primul loc în UE la acoperirea FTTP (96,3%), oferind una dintre cele mai solide baze pentru transformarea digitală.

✅ Progrese în identitatea digitalăImplementarea cadrului european pentru identitatea digitală (EUDI) a avansat în 2025, fiind una dintre direcțiile în care România a făcut pași concreți.

✅ Poziționare în domenii tehnologice strategiceRomânia participă la inițiative europene importante în microelectronică și AI, inclusiv IPCEI ME-CT și EuroHPC JU, și este implicată în dezvoltarea unei AI Factory și în candidatura pentru o AI Gigafactory.

✅ Competențele digitale cresc, chiar dacă rămân la un nivel redusRaportul menționează România printre statele care au înregistrat progrese semnificative la competențele digitale de bază, cu o creștere anuală de peste 6 puncte procentuale.

✅ Rețea activă de hub-uri de inovare digitalăEuropean Digital Innovation Hubs (EDIH) contribuie la creșterea gradului de digitalizare în rândul IMM-urilor și la adoptarea tehnologiilor emergente.

Vulnerabilități majore

⚠️ Ultimul loc în UE la competențe digitale de bazăDoar 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 60,4%.

⚠️ Adoptare redusă a inteligenței artificialeDoar 5,2% dintre companii utilizează AI, de aproape patru ori mai puțin decât media UE și foarte departe de ținta europeană de 75%.

⚠️ Utilizare limitată a serviciilor cloudCu un nivel de adopție de 22,1%, România se află în grupul statelor cu cele mai reduse rate de utilizare a cloud-ului în mediul de afaceri.

⚠️ Ultimul loc la acoperirea 5GÎn ciuda performanțelor excelente la internetul fix, România rămâne pe ultimul loc în UE la acoperirea 5G, cu doar 59,3%.

⚠️ Lipsa unicornilor tehnologiciRomânia nu are în prezent nicio companie tech evaluată la peste un miliard de dolari, într-un context în care UE numără deja peste 300 de unicorni.

⚠️ Capacitate redusă de centre de dateRaportul indică un deficit de infrastructură pentru centre de date, un element esențial pentru dezvoltarea AI și a serviciilor cloud.

⚠️ Digitalizarea sănătății avansează lentInteroperabilitatea redusă, infrastructura IT neuniformă și gradul scăzut de utilizare a soluțiilor digitale mențin sănătatea printre domeniile cu cele mai mari provocări.

Cele 6 priorități recomandate pentru România

1. Servicii publice digitale mai simple și mai integrateImplementarea completă a identității digitale europene (EUDI), a principiului „once only” și a interoperabilității între sistemele administrației publice.

2. Recuperarea decalajului la 5GAccelerarea implementării infrastructurii și eliminarea blocajelor administrative și de reglementare.

3. Creșterea competențelor digitalePrograme de formare pentru populația adultă și integrarea competențelor digitale în educație.

4. Sprijin pentru digitalizarea IMM-urilorExtinderea programelor de finanțare, mentorat și a rolului EDIH-urilor.

5. Accelerarea adopției AI, cloud și analiză de dateInvestiții, stimulente și programe dedicate dezvoltării competențelor în aceste domenii.

6. Dezvoltarea ecosistemului de inovareSprijin pentru startup-uri, acces la capital de risc, investiții în centre de date și valorificarea oportunităților din domeniul semiconductorilor și al inteligenței artificiale.

SURSA