Digitalizarea, dincolo de tehnologie: despre decizii, procese și oameni, la Networking & Innovation Night Oradea

1 oct.

5 min de citit

Ce se întâmplă când inteligența artificială începe să facă parte din procesele de zi cu zi ale unei companii? Câtă autonomie îi putem da? Și, înainte de toate, suntem siguri că procesele pe care vrem să le automatizăm sunt suficient de bine înțelese?

Acestea au fost câteva dintre întrebările în jurul cărora s-a construit ediția din 30 septembrie a Networking & Innovation Night, organizată de Transilvania IT Cluster la Parcul Științific și Tehnologic Bihor, în cadrul proiectului Transilvania Digitală Inovativă 5.0 (TDI5.0).

Evenimentul a adus împreună antreprenori, profesioniști din IT și reprezentanți ai mediului de business pentru o discuție aplicată despre digitalizare – nu ca obiectiv în sine, ci ca instrument care trebuie să răspundă unor nevoi reale ale organizațiilor.

Ediția a avut și o semnificație aparte pentru comunitatea construită în jurul acestor întâlniri: în septembrie s-au împlinit doi ani de când Transilvania IT Cluster organizează la Oradea Networking & Innovation Night, un format gândit de la început pentru a lăsa loc atât ideilor și exemplelor concrete, cât și conversațiilor informale și conexiunilor care se nasc din ele.

Competențele, înaintea tehnologiei

Întâlnirea a fost deschisă de Lăcrimioara Dana Amăriuței, din partea Asociației Transilvania IT, care a prezentat oportunitățile de formare disponibile prin Transilvania Digitală Inovativă 5.0.

Proiectul, derulat de Asociația Transilvania IT în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Afacerilor în România (APPAR), este dedicat dezvoltării competențelor și oportunităților de formare pentru angajații din sectoarele IT și automotive.

De altfel, legătura dintre competențe și transformarea digitală a traversat întreaga seară. Instrumentele se schimbă într-un ritm accelerat, însă capacitatea unei organizații de a le folosi depinde în continuare de oamenii care înțeleg procesele, datele și contextul în care acestea sunt introduse.

De la datele din fabrică la decizii mai bune

Vlad Cazan, KFactory, a dus discuția direct în zona producției, unde digitalizarea are de gestionat o realitate mult mai complexă decât simpla introducere a unei noi aplicații.

În fabrică, informația vine simultan din utilaje, senzori, sisteme ERP, soluții de mentenanță, documente și, nu în ultimul rând, de la oamenii care lucrează efectiv cu procesele respective. Miza este ca aceste surse să poată fi puse împreună și transformate în informație utilizabilă.

Modelul prezentat de KFactory conectează datele din zona de producție cu sistemele existente ale companiei și adaugă un strat de analiză bazat pe inteligență artificială. Agenții AI pot urmări anomalii, răspunde la întrebări și propune acțiuni, în timp ce oamenii rămân în centrul procesului.

Aici apare însă una dintre întrebările importante ale momentului: cât de departe lăsăm AI-ul să meargă?

În soluția prezentată, există niveluri diferite de autonomie. Sistemul poate răspunde la o întrebare fără să modifice nimic, poate investiga autonom informații din mai multe zone ale companiei sau poate executa anumite acțiuni doar în limitele stabilite și după aprobarea unei persoane. Principiul este simplu: „It recommends. It does not decide.”

Este o diferență importantă într-o perioadă în care discuția despre AI oscilează adesea între entuziasm și teamă. În business, întrebarea relevantă nu este dacă folosim sau nu inteligența artificială, ci unde ne ajută, ce îi permitem să facă și unde păstrăm controlul uman.

Ce facem atunci când AI-ul greșește?

Tudor Andrei Marinescu, Mobiversal, a continuat exact de aici, cu o schimbare de perspectivă: dacă software-ul tradițional ne-a obișnuit cu logica „input – regulă – rezultat”, AI-ul generativ introduce probabilitatea în ecuație.

„AI-ul nu este un motor de reguli. Este un motor de probabilități”, sintetizează una dintre ideile prezentării.

Prin urmare, poate că întrebarea corectă nu mai este „Cum facem AI-ul să nu greșească niciodată?”, ci „Ce se întâmplă atunci când greșește?”

Răspunsul depinde de consecințe. Un rezultat imperfect într-un exercițiu de brainstorming poate fi ușor corectat. O eroare care afectează o plată, accesul într-un sistem sau un proces de producție are cu totul altă greutate. Cu cât consecința este mai greu de reparat, cu atât AI-ul ar trebui să aibă mai puțină autoritate directă.

De aici și o arhitectură în care cele două lumi nu se exclud, ci se completează: probabilitatea poate fi folosită acolo unde analiza, interpretarea și explorarea creează valoare, iar sistemele deterministe rămân esențiale pentru validare, securitate, bani, permisiuni și execuție.

Riscul de a digitaliza foarte bine... procesul greșit

Dacă primele două intervenții au privit ce poate face tehnologia, Crina Gherlea, Dilectus, a întors discuția spre ceea ce se întâmplă înainte de implementare.

În multe proiecte, organizația știe ce rezultat își dorește, managementul are un buget și un termen, iar echipa IT are instrumentele pentru a construi soluția. Dificultatea apare între aceste perspective: în traducerea modului real de lucru într-o cerință suficient de clară pentru ca tehnologia să rezolve problema potrivită.

Digitalizarea nu înseamnă, așadar, mutarea mecanică a unei proceduri într-o aplicație. Uneori, procesul trebuie mai întâi clarificat, simplificat sau reorganizat.

Iar apariția AI-ului face această etapă și mai importantă, nu mai puțin importantă. Inteligența artificială poate propune rapid un flux sau o regulă, însă cineva trebuie să verifice dacă acestea corespund realității. Altfel, viteza tehnologiei riscă doar să ne ajute să automatizăm mai repede un proces insuficient înțeles. Prezentarea a surprins această situație sub formula „automatizarea haosului” și a pus în opoziție viteza tehnologică și claritatea proceselor.

De la tehnologie la ecosistem

Seara a continuat cu Sorina Costuț, Asociația pentru Promovarea Afacerilor în România (APPAR), partener în proiectul TDI5.0, care a vorbit despre proiectele organizației și despre colaborările care conectează mediul de business din România cu parteneri și oportunități europene. Portofoliul prezentat include inițiative în educație, antreprenoriat, digitalizare și cooperare transfrontalieră, inclusiv proiectul Transilvania Digitală Inovativă 5.0.

Dincolo de exemplele și soluțiile prezentate, ediția de la Oradea a pus în lumină un lucru simplu: tehnologia poate accelera foarte mult ceea ce face o organizație, dar nu poate înlocui claritatea asupra a ceea ce organizația ar trebui să facă.

AI-ul poate analiza volume mari de informații, poate găsi legături greu de observat, poate propune variante și poate prelua activități repetitive. Dar pentru ca toate acestea să se transforme în rezultate, companiile au nevoie de procese bine înțelese, date pe care se pot baza și oameni capabili să evalueze, să valideze și să decidă.

Tocmai aici se află și miza proiectului Transilvania Digitală Inovativă 5.0: dezvoltarea competențelor necesare într-o economie în care tehnologia evoluează rapid, iar capacitatea oamenilor și a organizațiilor de a o integra inteligent devine la fel de importantă ca tehnologia însăși.

Networking & Innovation Night – Transilvania Digitală Inovativă 5.0 a avut loc în 30 septembrie 2026, la Parcul Științific și Tehnologic Bihor. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului Transilvania Digitală Inovativă 5.0 – TDI5.0 (SMIS 328046), cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Educație și Ocupare (PEO) și derulat de Asociația Transilvania IT în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Afacerilor în România (APPAR).