PISA 2025: Estonia rămâne în fruntea Europei. Ce arată rezultatele unei școli profund digitalizate

Estonia rămâne unul dintre cele mai performante sisteme educaționale din Europa, potrivit rezultatelor PISA 2025. Elevii estonieni ocupă primul loc în Europa la științe și matematică și locul al doilea la citire, într-o ediție a evaluării care arată, în același timp, o stagnare sau o scădere a performanțelor în multe dintre țările participante.

Rezultatele sunt cu atât mai interesante cu cât vin dintr-o țară considerată de ani buni un reper european în digitalizare. Într-o perioadă în care efectele tehnologiei și ale inteligenței artificiale asupra educației sunt tot mai intens discutate, cazul Estoniei oferă un exemplu relevant despre felul în care instrumentele digitale pot fi integrate într-un sistem educațional fără ca acestea să înlocuiască obiectivele de bază ale școlii.

PISA 2025 a evaluat peste 760.000 de elevi de 15 ani din 91 de țări și economii. Domeniul principal al acestei ediții a fost reprezentat de științe, alături de matematică, citire și o evaluare dedicată învățării în mediul digital.

La nivelul OECD, rezultatele arată o evoluție dificilă în ultimul deceniu, în special la citire, unde scăderea este cea mai accentuată.

În Estonia, elevii au obținut 527 de puncte la științe, rezultat care plasează țara pe locul 6 la nivel global și pe primul loc în Europa. Aproximativ 90% dintre elevi ating cel puțin nivelul de bază de competență, iar 11,3% sunt în categoria celor mai performanți.

La matematică, Estonia a obținut 508 puncte și se situează tot pe primul loc în Europa. 82,8% dintre elevi ating cel puțin nivelul 2 de competență, cea mai mare pondere din Europa. La citire, scorul mediu a fost de 499 de puncte, ceea ce plasează Estonia pe locul al doilea în Europa, după Irlanda. Diferența dintre cele două țări este de un singur punct și nu este semnificativă statistic.

La nivel global, Estonia se numără printre puținele sisteme educaționale care se află în top 10 în toate cele trei domenii principale evaluate de PISA 2025.

Un sistem digitalizat, dar nu lipsit de reguli

Pentru Transilvania IT Cluster, rezultatele au o relevanță care depășește clasamentele. Prin activitatea clusterului și prin The European Digital Innovation Hub in Transilvania – TEDIHT, digitalizarea este privită în primul rând prin prisma competențelor și a modului în care tehnologia este integrată în activitatea oamenilor și a organizațiilor.

În Estonia, această logică se regăsește și în educație. Instrumentele digitale și platformele de e-learning sunt folosite pe scară largă, iar competența digitală este inclusă în curriculum. Documentul care sintetizează rezultatele Estoniei arată că 58% dintre elevi folosesc chatboți AI pentru a-i ajuta să învețe cel puțin o dată pe săptămână, peste media OECD de 46%. În același timp, 73% dintre elevi spun că au fost învățați la școală cum să evalueze conținutul generat de inteligența artificială, comparativ cu 63% la nivel OECD.

Datele PISA arată însă că simpla prezență a tehnologiei nu spune prea multe despre calitatea învățării. La nivel OECD, utilizarea limitată sau moderată a dispozitivelor digitale pentru activități de învățare este asociată cu rezultate mai bune, în timp ce folosirea lor pentru activități recreative în timpul școlii și distragerea produsă de dispozitive sunt asociate cu rezultate mai slabe. În cazul inteligenței artificiale, raportul notează că relația dintre utilizare și performanță este complexă și depinde inclusiv de măsura în care elevii sunt învățați să înțeleagă și să evalueze critic conținutul generat de AI.

Estonia nu face excepție de la problemele legate de distragerea digitală. 36% dintre elevii estonieni declară că sunt frecvent distrași de dispozitive în timpul orelor de științe, față de media OECD de 28%. Elevii petrec, în medie, 1,3 ore pe zi la școală folosind dispozitive digitale pentru activități recreative, iar regulile specifice privind folosirea acestora sunt mai puțin răspândite decât în alte sisteme educaționale.

Așadar, rezultatele Estoniei nu susțin ideea că digitalizarea produce automat performanță, dar arată că un sistem educațional foarte digitalizat poate rămâne competitiv atunci când tehnologia este însoțită de competențe, reguli și obiective pedagogice clare.

Bianca Muntean, CEO al Transilvania IT Cluster și Consul Onorific al Estoniei, vede aici una dintre lecțiile importante ale modelului estonian:

„Estonia este un exemplu pe care îl urmărim de mult timp tocmai pentru că acolo digitalizarea nu a fost tratată ca un scop în sine. Tehnologia funcționează atunci când în spatele ei există educație, încredere și oameni care știu să o folosească. Cred că rezultatele PISA sunt foarte relevante în momentul în care discutăm atât de mult despre AI și despre efectele sale asupra generațiilor tinere. Nu putem ține tehnologia în afara școlii și nici nu cred că aceasta ar trebui să fie direcția. Trebuie să îi învățăm pe tineri să o folosească bine, fără să renunțe la gândirea critică, la capacitatea de concentrare și la propriul efort de a înțelege.”

Citirea, una dintre vulnerabilitățile tot mai vizibile

Rezultatele bune nu elimină problemele sistemului estonian. Una dintre cele mai importante este scăderea performanței la citire. Scorul Estoniei a coborât cu 12 puncte față de 2022 și cu 24 de puncte față de 2018. Chiar și așa, țara rămâne între cele mai performante din Europa.

Scăderea face parte dintr-o tendință mai largă. La nivel OECD, performanța la citire s-a deteriorat puternic în ultimul deceniu, iar raportul atrage atenția asupra diminuării unor abilități care devin tot mai importante într-un mediu dominat de informație digitală și AI: evaluarea informațiilor, corelarea mai multor surse și interpretarea critică a textelor.

Pentru Estonia, aceasta este una dintre provocările asumate explicit în analiza PISA 2025. Documentul național arată că între 2018 și 2025 aproape s-a dublat ponderea elevilor care citesc în grabă și oferă răspunsuri rapide, dar incorecte.

Performanță și echitate

Un alt aspect important al rezultatelor Estoniei este legat de echitatea sistemului educațional.

În științe, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic este de 68 de puncte, comparativ cu 86 de puncte în medie la nivel OECD. Statutul socio-economic explică 9,6% din variația rezultatelor la științe în Estonia, față de 11,6% la nivel OECD.

Estonia se numără printre cele șapte sisteme educaționale care combină performanța peste media OECD cu un nivel ridicat de incluziune și cu o influență relativ redusă a statutului socio-economic asupra rezultatelor școlare.

Tot aici apare și unul dintre indicatorii mai puțin vizibili în clasamente, dar relevanți pentru modul în care funcționează sistemul. 83% dintre elevii estonieni declară că au un „growth mindset”, adică sunt de părere că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort, practică și feedback. Este cea mai mare pondere dintre țările și economiile participante la PISA 2025, peste media OECD de 69%.

Un rezultat construit în timp

Analiza estoniană a rezultatelor PISA leagă performanțele actuale de mai multe schimbări introduse în timp în sistemul educațional: orientarea către o educație centrată pe elev, curriculumul bazat pe competențe, integrarea cunoștințelor între discipline, dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, educația incluzivă și introducerea competențelor digitale în curriculum.

Este dificil de separat efectul fiecărei reforme, iar PISA nu oferă o relație de cauzalitate între digitalizare și performanța academică. Ceea ce arată însă rezultatele Estoniei este că digitalizarea și performanța educațională nu sunt incompatibile. Tehnologia poate face parte dintr-un sistem educațional solid, cu condiția ca utilizarea ei să fie însoțită de competențe, discernământ și capacitatea de a păstra atenția asupra procesului de învățare.

Pentru Transilvania IT Cluster și TEDIHT, este și o confirmare a unei direcții pe care o promovăm constant: transformarea digitală nu ține doar de accesul la instrumente și infrastructură, ci și de capacitatea oamenilor de a le folosi bine. În educație, la fel ca în organizații, diferența nu o face simpla prezență a tehnologiei, ci felul în care aceasta este integrată în activitatea de zi cu zi.