Cum putem lucra mai bine cu fondurile europene: ce ne arată un raport recent și un instrument pe care îl putem folosi deja

În 2026, Comisia Europeană a publicat o analiză amplă despre modul în care statele membre își construiesc și își îmbunătățesc capacitatea de a gestiona fonduri europene (studiu privind roadmap-urile de capacitate administrativă, 2025/2026).

Mesajul este clar și, în același timp, foarte pragmatic: nu lipsa finanțării este principala provocare, ci modul în care instituțiile reușesc să o gestioneze și să o transforme în rezultate .

Raportul nu vine doar cu concluzii, ci confirmă ceva ce multe organizații simt deja în practică: există diferențe semnificative între instituții care, teoretic, au aceleași reguli și resurse, dar obțin rezultate foarte diferite.

Ce face diferența, în practică

Analiza la nivel european arată că instituțiile care reușesc să funcționeze eficient nu sunt neapărat cele mai mari sau cele mai bine finanțate.

Sunt cele care reușesc să își înțeleagă propriul mod de lucru și să îl îmbunătățească în mod structurat.

Raportul evidențiază câteva aspecte recurente:

• acolo unde există claritate în priorități, implementarea este mai coerentă,

• unde există implicare la nivel de conducere, schimbările avansează,

• iar unde există o legătură clară între probleme identificate și acțiuni, rezultatele sunt mai vizibile.

În schimb, dificultățile apar frecvent atunci când aceste elemente nu sunt conectate între ele sau când rămân la nivel declarativ .

Un instrument concret: de unde începe îmbunătățirea

Unul dintre cele mai utile lucruri pe care le aduce această abordare europeană este faptul că nu se oprește la analiză, ci oferă și instrumente concrete.

Cel mai accesibil dintre ele este instrumentul de autoevaluare a capacității administrative, dezvoltat de OECD (2021).

Acesta permite instituțiilor să își analizeze, într-un mod structurat, propriul mod de funcționare:

• cum sunt gestionate competențele și resursele umane,

• cât de clare și eficiente sunt procesele interne,

• cum se realizează coordonarea și planificarea,

• și cum se lucrează cu beneficiarii și partenerii .

Nu este un audit extern și nici un exercițiu formal. Este, mai degrabă, un punct de plecare pentru o analiză internă onestă.

De ce este util acest tip de autoevaluare

Una dintre concluziile importante ale raportului recent este că instituțiile care au folosit astfel de instrumente au reușit să își structureze mai bine intervențiile.

Autoevaluarea ajută la:

• identificarea clară a punctelor forte și a blocajelor,

• prioritizarea acțiunilor,

• și, mai ales, la construirea unei legături logice între probleme și soluții.

Fără această etapă, multe inițiative rămân generale sau fragmentate.

De la analiză la acțiune

Pe baza acestei evaluări, instituțiile pot construi un plan de îmbunătățire — cunoscut la nivel european ca roadmap de capacitate administrativă (ghid metodologic al Comisiei Europene, 2020).

Raportul din 2026 arată că aceste roadmap-uri sunt mai eficiente atunci când:

• sunt construite pe baza unei analize reale,

• au obiective clare și măsurabile,

• și sunt susținute de conducere și integrate în activitatea curentă .

În lipsa acestor elemente, ele riscă să rămână documente formale.

Ce putem face concret

Poate cea mai importantă concluzie este că îmbunătățirea modului de lucru nu începe cu schimbări majore sau reforme complicate.

Începe cu un pas simplu:

•  o evaluare sinceră a modului în care funcționează instituția.

Instrumentul OECD oferă exact acest punct de plecare, iar experiența europeană arată că este unul valid și util.

Raportul publicat în 2026 nu aduce o rețetă universală, dar aduce claritate.

Arată că diferența nu este dată doar de resurse sau reguli, ci de capacitatea instituțiilor de a lucra coerent, de a învăța și de a se adapta.

Iar vestea bună este că există deja instrumente care pot sprijini acest proces.

Primul pas nu este complicat - trebuie doar să începem să ne uităm mai atent la cum lucrăm.

Ce ne spune studiul despre România

Analiza realizată la nivel european arată că România nu duce lipsă de inițiative sau de documente strategice privind dezvoltarea capacității administrative. Dimpotrivă, nevoile sunt, în general, bine identificate, iar direcțiile de acțiune sunt prezente în documente. Provocarea apare însă în momentul în care aceste documente ar trebui să devină instrumente reale de lucru.

În cazul României, roadmap-urile sunt adesea utilizate mai degrabă ca exerciții de conformare decât ca mecanisme de transformare organizațională. În unele situații, ele nu reușesc să creeze o legătură suficient de clară între problemele identificate și acțiunile propuse, ceea ce reduce capacitatea lor de a genera schimbări concrete. De asemenea, lipsa unor indicatori clari și a unor mecanisme de monitorizare face dificilă evaluarea progresului și asumarea rezultatelor.

Studiul evidențiază și faptul că utilizarea instrumentelor metodologice puse la dispoziție la nivel european – precum instrumentul de autoevaluare OECD sau toolkit-ul pentru roadmap-uri – nu este încă suficient de consistentă. Acolo unde aceste instrumente sunt folosite, ele contribuie la o mai bună structurare a nevoilor și la definirea unor acțiuni mai coerente. În absența lor, documentele tind să rămână descriptive, fără a deveni veritabile instrumente de planificare.

În același timp, România se confruntă cu provocări comune altor state membre, precum presiunea administrativă, resursele limitate sau dificultățile de coordonare între actori, care pot afecta implementarea acestor inițiative .

Privit în ansamblu, mesajul studiului nu este unul critic, ci mai degrabă unul de oportunitate: există deja cadrul, există direcția, dar impactul real depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma aceste instrumente în procese vii, asumate și integrate în modul curent de lucru.

Atat raportul cât și instrumentul de autoevaluare realizat de OECD le găsiți aici.

European Commission: Directorate-General for Regional and Urban Policy, t33 and Spatial Foresight, Study on roadmaps for administrative capacity building – Design and implementation – Final report, Publications Office of the European Union, 2026, https://data.europa.eu/doi/10.2776/3069135