Din 2 august 2026, conținutul generat de AI trebuie etichetat. Ce înseamnă asta concret?

AI Act introduce din august 2026 noi obligații de transparență pentru conținutul generat de inteligența artificială. Cine trebuie să eticheteze conținutul, ce excepții există și ce riscă organizațiile care nu respectă regulile.

Inteligența artificială generează astăzi milioane de imagini, videoclipuri, texte și înregistrări audio în fiecare zi. De la postări pe social media și materiale de marketing, până la comunicate, articole sau chatboți, conținutul creat cu ajutorul AI a devenit parte din activitatea curentă a multor organizații.

Până acum, însă, nu exista o obligație legală clară de a informa publicul atunci când un conținut era generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Acest lucru se schimbă începând cu 2 august 2026.

Prin AI Act, Regulamentul european privind inteligența artificială, Uniunea Europeană introduce reguli de transparență pentru conținutul generat de AI. Pentru a ajuta organizațiile să înțeleagă și să aplice aceste reguli, Comisia Europeană a publicat pe 10 iunie 2026 un Cod de Practică și un set de iconițe oficiale care pot fi utilizate pentru etichetarea conținutului.

Ce intră în vigoare pe 2 august 2026?

Articolul 50 din AI Act introduce obligații de transparență pentru persoanele și organizațiile care utilizează sisteme de inteligență artificială pentru a crea sau publica conținut.

Nu este vorba doar despre marile companii de tehnologie. Regulile pot afecta agenții de comunicare, instituții publice, redacții, companii care folosesc AI pentru marketing sau comunicare și chiar creatori de conținut care utilizează astfel de instrumente în scop profesional.

Obligațiile se activează în patru situații principale:

1. Chatboți și asistenți virtuali

Utilizatorii trebuie informați clar că interacționează cu un sistem AI și nu cu o persoană.

2. Conținut generat de AI

Imaginile, materialele audio, videoclipurile sau textele generate de AI trebuie marcate tehnic de către furnizorii sistemelor, într-un format care poate fi detectat automat (machine-readable).

3. Sisteme de recunoaștere emoțională și categorizare biometrică

Persoanele care sunt supuse unor astfel de sisteme trebuie informate că acestea sunt utilizate.

4. Deepfake-uri și conținut AI pe teme de interes public

Aceste materiale trebuie etichetate vizibil pentru public.

Cine trebuie să respecte aceste reguli?

AI Act face o distincție importantă între două categorii de actori.

Furnizorii (Providers)

Sunt organizațiile care dezvoltă și pun pe piață sisteme AI generative: modele de limbaj, platforme de generare de imagini, soluții de sinteză vocală și altele similare.

Aceștia au obligația de a implementa mecanisme tehnice care permit identificarea conținutului generat de AI.

Utilizatorii profesionali (Deployers)

Sunt organizațiile sau persoanele care folosesc aceste sisteme pentru a publica conținut.

În această categorie intră, de exemplu:

• agenții de comunicare și marketing;

• redacții și publicații;

• instituții publice;

• companii care publică materiale pe propriile canale;

• creatori de conținut care utilizează AI în scop profesional.

Un aspect important: obligațiile de transparență se aplică indiferent dacă organizația utilizează sau nu sisteme AI considerate „cu risc ridicat”.

Dacă folosești AI pentru a produce și publica anumite tipuri de conținut, regulile te pot viza direct.

Ce conținut trebuie etichetat?

Contrar unei percepții frecvente, nu orice material realizat cu ajutorul AI trebuie etichetat.

AI Act se concentrează pe două categorii principale.

1. Deepfake-uri

Orice imagine, înregistrare audio sau video generată ori modificată cu AI care poate fi percepută ca autentică și care reprezintă persoane, locuri, obiecte sau evenimente reale.

Exemple:

• un videoclip în care vocea unui politician este recreată artificial;

• o fotografie în care chipul unei persoane este înlocuit digital;

• un fișier audio care imită vocea unei persoane reale.

Toate aceste situații intră în definiția legală a deepfake-ului și necesită etichetare.

2. Texte generate de AI pe teme de interes public

Articole, comunicate, știri sau alte materiale informative redactate de AI și publicate pentru informarea publicului trebuie etichetate dacă nu există o persoană care le verifică și își asumă responsabilitatea editorială.

Aici apare una dintre cele mai importante excepții ale regulamentului.

Dacă un editor, jurnalist, specialist în comunicare sau alt responsabil uman verifică textul și își asumă conținutul publicat, obligația de etichetare nu se mai aplică.

Cum va arăta etichetarea?

Pentru a facilita aplicarea regulilor, Comisia Europeană a dezvoltat un set de trei iconițe oficiale, disponibile gratuit.

Iconița de bază

Poate fi utilizată pentru orice conținut care trebuie etichetat și poate fi însoțită de explicații precum „imagine generată cu AI” sau „voce generată cu AI”.

„Fully AI-Generated”

Se utilizează atunci când întregul conținut a fost creat de AI, fără contribuție umană semnificativă în afara instrucțiunilor oferite sistemului.

„Partially AI-Modified”

Se utilizează atunci când un conținut creat de om a fost modificat ulterior cu ajutorul AI.

Un exemplu ar fi o fotografie autentică în care anumite elemente au fost alterate sau completate artificial.

Unde trebuie afișată eticheta?

Regulile sunt destul de clare:

• eticheta trebuie să fie vizibilă încă de la primul contact al utilizatorului cu conținutul;

• nu poate fi ascunsă de alte elemente ale interfeței;

• trebuie integrată în conținut astfel încât să rămână vizibilă chiar dacă materialul este redistribuit sau descărcat.

Utilizarea iconițelor oficiale ale Comisiei Europene este opțională.

Etichetarea însă nu este.

Există excepții?

Da.

Conținut artistic, satiric sau fictiv

Dacă un deepfake face parte în mod evident dintr-o operă artistică, creativă, satirică sau fictivă, este suficientă o mențiune discretă care să informeze publicul fără a afecta experiența operei.

Texte revizuite editorial

Textele generate cu ajutorul AI și verificate de o persoană care își asumă responsabilitatea editorială nu trebuie etichetate.

Activități de aplicare a legii

Există excepții pentru anumite utilizări autorizate legal în scopul prevenirii, investigării sau combaterii infracționalității.

Ce se întâmplă dacă nu respecți regulile?

AI Act tratează aceste obligații cu seriozitate.

Articolul 99 prevede sancțiuni de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală anuală, fiind aplicată valoarea cea mai mare dintre cele două.

Aplicarea regulilor va fi realizată de autoritățile naționale de supraveghere desemnate de fiecare stat membru.

Codul de Practică: voluntar, dar important

Pe lângă obligațiile prevăzute direct în AI Act, Comisia Europeană a publicat și un Cod de Practică dedicat marcării și etichetării conținutului generat de AI.

Codul este voluntar, însă are o importanță practică semnificativă.

Organizațiile care îl adoptă beneficiază de o prezumție de conformitate cu AI Act, ceea ce reduce riscurile juridice și oferă mai multă claritate în aplicarea regulilor.

Cei care aleg soluții proprii trebuie să poată demonstra că acestea sunt cel puțin la fel de eficiente.

Ce înseamnă aceste reguli pentru companiile din IT?

Sectorul IT se află în prima linie a schimbărilor aduse de AI Act.

Dacă dezvolți sau integrezi sisteme AI generative pentru clienți — chatboți, instrumente de generare de conținut, soluții de automatizare a comunicării — poți avea obligații în calitate de provider.

În același timp, dacă utilizezi AI pentru propria comunicare, pentru materiale de marketing, newslettere sau conținut public, poți avea obligații și în calitate de deployer.

De aceea, este important să existe o delimitare clară a responsabilităților între furnizor și client.

Există însă și o oportunitate.

Pe măsură ce organizațiile vor trebui să se conformeze noilor cerințe, va crește cererea pentru servicii precum:

• audituri de conformitate AI Act;

• implementarea marcării machine-readable;

• soluții de detectare a conținutului generat de AI;

• consultanță privind guvernanța și utilizarea responsabilă a AI.

Ce înseamnă pentru autoritățile publice locale?

Și autoritățile publice intră sub incidența noilor reguli.

Dacă o primărie, un consiliu local sau o altă instituție publică utilizează AI pentru redactarea de comunicate, știri, anunțuri sau postări despre proiecte, investiții sau consultări publice, aceste materiale pot intra sub obligația de etichetare.

La fel, chatboții implementați pe site-urile instituțiilor trebuie să informeze utilizatorii că interacționează cu un sistem AI.

Din perspectivă practică, cea mai simplă soluție este introducerea unei proceduri interne clare: orice conținut generat cu ajutorul AI să fie verificat și aprobat înainte de publicare de o persoană responsabilă.

În cazul textelor, această asumare editorială elimină obligația de etichetare și reduce riscul unor eventuale sancțiuni.

În loc de concluzie

Noile reguli europene nu interzic utilizarea inteligenței artificiale și nici nu limitează inovația.

Ele încearcă să răspundă unei întrebări simple: cum putem folosi AI într-un mod transparent, astfel încât oamenii să știe când interacționează cu un conținut generat sau modificat artificial?

Începând cu 2 august 2026, răspunsul devine parte din legislația europeană.

Pentru organizații, mesajul este clar: dacă folosești AI pentru a crea și publica anumite tipuri de conținut, este momentul să verifici dacă procesele tale sunt pregătite pentru noile cerințe.

Vezi documentul original aici